Imediat după ce am văzut ce a ieşit în Parcul Izvor de 1 mai, la “sărbătoarea cu mici şi bere” a PSD-ului, m-a trecut un fior pe şira spinării.
Chiar cred că suntem pierduţi.
A fost printre puţinele situaţii în care mi-a fost ruşine (dar RUŞINE MARE) că sunt român şi apoi bucureştean.
Atât timp cât mii de oameni vor fi în continuare dispuşi să se vândă atât de ieftin, nu avem cum să o ducem mai bine. Şi eu, dacă aş fi politician, aş face acelaşi lucru: mi-aş bate joc de proşti, de curvele astea masculine şi feminine care pun botul la un mic şi la un pahar cu bere. Cu tot, cu copii în braţe, cu bastoane după ei, de-abia ţinându-se pe picioare … urlând după un bon.
Nu cred că o fac de foame. Pur şi simplu nu cred. O fac din sentimentul cretin de a obţine ceva gratis. Este întâlnite oriunde în lume, dar la noi, combinat cu incultura crasă a mai mult de jumătate din populaţia româniei, ia aspecte groteşti. Dacă le-ar fi foame s-ar înscrie la casele acelea care oferă masă gratis pt. oamenii săraci. Dar nu e cazul la ei. Majoritatea o duc binişor, beau bere şi mănâncă mici zilnic, uitându-se la NIKITA şi la SEXY BRĂILEANCA. Ei sunt.
Comoportamentul de curvă al populaţiei bucureştene, cel puţin, dar putem generaliza uşor, este îngrozitor. Acum cred că ştiu de ce în vestul Europei, cele mai multe curve sunt din România. Au învăţat de mici lecţia de a te vinde pe orice. Fără onoare, fără bun simţ, fără nimic.
DOAR SĂ IEI CEVA GRATIS. RUŞINE.